Alergiile alimentare  - Impactul asupra creşterii şi dezvoltării copiilor

Nutriţia copiilor cu alergii alimentare (în special alergiile multiple) necesită atenţie deosebită din cauza riscului deficienţelor nutriţionale care pot să apară ca urmare a numeroaselor restricţii alimentare. Riscul deficienţelor nutriţionale fiind ridicat, este importantă monitorizarea creşterii, în mod deosebit creşterea în înălţime. O alimentaţie dezechilibrată nu afectează doar creşterea ci duce şi la apariţia altor probleme de sănătate. Evaluarea aportului nutriţional este esenţială! Dacă dieta zilnică nu atinge necesarul sau sunt diagnosticate deficienţe de nutrienţi ori sunt prezente dificultăţi alimentare, este nevoie de suplimentare cu produse speciale.

Nutriţia sănătoasă a unui copil cu alergii alimentare nu înseamnă doar o curbă de dezvoltare bună, ci urmăreşte efectele pe termen lung şi previne afecţiunile (bolile cardiovasculare, obezitatea, bolile renale, diabetul zaharat tip 2, bolile autoimune) care au la bază o nutriţie greşită.

Studiile cu privire la influenţa microbiotei intestinale asupra întregului organism, extrem de numeroase în ultimii 15 ani, arată în mod cert că atât sănătatea cât şi boala încep la nivel intestinal. Microbiota intestinală, sistemul imunitar (70% localizat la nivel tractului digestiv) şi alimentaţia se influenţează şi depind una de cealaltă. Dacă am conştientiza că microbiota intestinală este un organ esenţial şi că funcţionarea optimă a întregului organism este dependentă de el, atunci ar exista o grijă deosebită de a nu-l distruge.

 

Cum este afectată creşterea copiilor cu alergii alimentare?

Integritatea barierei intestinale este afectată prin consumul alimentelor alergizante, ceea ce determină un proces inflamator cu consecinţe asupra creşterii şi dezvoltării, alături de simptomele caracteristice reacţiei alergice. Această inflamaţie cronică determină scăderea absorbţiei nutrienţilor sau pierderea acestora, nevoi calorice crescute, dezvoltarea aversiunilor alimentare, înlocuirea alimentelor eliminate cu altele care nu sunt echivalente nutriţional, toate cu impact negativ asupra statusului nutriţional. De asemenea, diagnosticarea tardivă, durata mai mare a simptomelor, apariţia alergiei la vârstă mică, alergiile multiple, întârzierea în iniţierea unei diete corespunzătoare, complianţa scăzută la dietă, sunt factori care afectează accentuat creşterea.

 

Ce probleme apar din cauza restricţiilor alimentare?

Falimentul creşterii

În urma monitorizării curbei de dezvoltare se observă cum creşterea este afectată (înalţimea în mod deosebit), ca urmare a nevoilor energetice crescute, cum este cazul copiilor cu eczemă severă sau ca urmare a malabsorbţiei, în cazul diareei sau a proceselor inflamatorii. Problema creşterii în înălţime este accentuată în cazul copiilor cu alergii alimentare multiple, fiind mai dificilă echilibrarea nutriţională.

Deficienţe de vitamine/minerale

Copiii supuşi dietei de eliminare prezintă un risc mare de dezvoltare a deficienţelor de micronutrienţi, precum calciul, vitamina D, iodul (în cazul alergiei la proteina din lapte) sau vitamina E, magneziul, zincul, cuprul (în cazul prezenţei inflamaţiei şi a stresului oxidativ din dermatita atopică).

Evaluarea statusului nutriţional este vitală, atât înaintea cât şi în timpul intervenţiei nutriţionale. Ca urmare a dietei de eliminare inadecvată nutriţional, au fost semnalate cazuri de afectare a creşterii (atât greutatea cât şi înalţimea), cazuri de anemie prin aport insuficient de fier, cazuri de afectare a mineralizării osoase şi de forme severe de malnutriţie protein – calorică.

Patologii asociate

Ca urmare a afectării sistemului imunitar, este posibilă apariţia altor patologii asociate alergiilor alimentare.

Numeroase afecţiuni, printre care şi alergiile alimentare, au la bază disbioza (distrugerea echilibrului microbiotei intestinale). Sunt incriminaţi numeroşi factori dar să nu ignorăm dieta standard, care este deficitară în fibre alimentare dar bogată în alimente de origine animală şi alimente procesate, implicit grăsimi saturate, grăsimi trans, carbohidraţi rafinaţi, conservanţi, emulgatori. Carnea prăjită sau la grătar, produsele intens procesate cu conţinut crescut de zahar şi grăsimi, generează produşi finali de glicozilare avansată (AGEs), ce determină disbioza. Eliminarea unor alimente din dietă necesită echilibrarea nutriţională, dar fără a apela la produse procesate, care conţin componente ce afectează microbiota şi implicit sistemul imunitar.

 

Ce impact nutriţional au alergiile alimentare?

Pot să apară deficienţe nutriţionale şi fără modificări importante ale graficelor de dezvoltare. De aceea sunt necesare analize care indică statusul nutriţional, aportul recent sau depozitele din sânge ale unor biomarkeri.

Evaluarea impactului dietei restricţionate se face regulat pentru asigurarea menţinerii statusului nutriţional corespunzător.

Necesarul de nutrienţi pentru o dezvoltare optimă se schimbă funcţie de vârstă. Astfel, în cazul copiilor (unde creşterea este rapidă), este necesară verificarea periodică a aportului nutriţional.

 

Cum poate fi optimizată dieta în cazul alergiilor alimentare?

Deşi acesta este tratamentul alergiei alimentare, nu este suficientă doar evitarea alimentului incriminat. Evaluarea nutriţională şi monitorizarea dietei sunt esenţiale pentru a asigura o alimentaţie echilibrată care determină creşterea optimă, previne deficienţele nutriţionale şi problemele de sănătate pe termen lung.

Strategiile nutriţionale cuprind informaţii bazate pe dovezile ştiinţifice despre: nutriţie, alimentele de evitat şi gradul de evitare, microbiom şi sistemul imunitar, alternativele echivalente nutriţional şi planul de reintroducere a alimentelor excluse, sub supraveghere.

În cazul alergiilor multiple este monitorizată creşterea, sunt furnizate alternative bogate nutritiv, este evaluat statusul nutriţional prin analize de laborator specifice, sunt evaluate jurnalele alimentare, verificându-se aportul de macro şi micronutrienţi. Se ia în considerare administrarea produselor speciale, daca este necesar.

O atenţie deosebită se acordă acizilor graşi cu lanţ scurt (SCFAs), nutrienţi vitali numiţi şi postbiotice. Reprezintă sursa de energie dominantă pentru colon care corectează disbioza, aceasta fiind doar una dintre multiplele beneficii ale acestor nutrienţi asupra sănătăţii.

 

Este necesară intervenţia multidisciplinară?

Cu siguranţă este necesară echipa de specialişti pentru gestionarea problemelor complexe ale patologiei alergice. Diagnosticul rapid, iniţierea dietei optime conform diagnosticului, controlul periodic, necesită colaborarea între medicul alergolog, pediatru şi specialistul în nutriţie. În plus, dificultăţile alimentare la copiii mici cu alergii reprezintă o problemă majoră, situaţii în care este obligatorie intervenţia multidisciplinară.

 

Diagnostic rapid + iniţiere dietă cu aport energetic corespunzător şi de micronutrienţi esenţiali = potenţial maxim de dezvoltare a copilului.  

Referinte:

1. Giovannini M., D’Auria E., et al. Nutritional management and follow up of infants and children with food allergy. J. Pediatr. 2014.
2. Martinez K.B., Leone V. Western diets, gut dysbiosis and metabolic diseases: are they linked? Gut Microbes.
3. Meyer R. Vieira M., et al. International survey on growth indices and impacting factors in children with food allergies. Hum. Nutr. Diet. 2018.
4. Meyer R., De Koker C., et al. A practical approach to vitamin and mineral supplementation in food allergic children. Transl. Allergy. 2015.
5. Noimark L., Cox H.E. Nutritional problems related to food allergy in childhood. Allergy Immmunol. 2008.
6. Sova C., Feuling M.B., et al. Systematic review of nutrient intake and growth in children with multiple IgE-mediated food allergies. Clin. Pract. 2013.
7. Tan J., McKenzie C., et al. Dietary fiber and bacterial SCFA enhance oral tolerance and protect against food allergy through diverse cellular pathways. Cell Rep. 2016.
8. Venter C., Mazzocchi A. Impact of elimination diets on nutrition and growth in children with multiple food allergies. Opin. Allergy. Clin. Immunol. 2017.
9. Wesemann D.R., Nagler C.R. The microbiome, timing and barrier function in the context of allergic disease. Immunity. 2016.