Importanţa dietei în cazul afecţiunilor oncologice

Dieta trebuie să fie o metodă de terapie de bază  în cazul tuturor pacienţilor diagnosticaţi cu cancer în vedera creşterii speranţei de viaţă.

Din păcate sunt încă păreri diferite în domeniul medical privind alimentaţia unui bolnav de cancer chiar dacă există numeroase studii mai noi sau mai vechi cu recomandări clare în aceste situaţii.

Alimentaţia recomandată poate lupta cu cancerul în anumite stadii, furnizând vitamine, minerale şi fitonutrienţi care apără organismul împotriva cancerului dar şi a altor afecţiuni.

În anul 2007 American Institute for Cancer Research (AICR) a publicat raportul Food, Nutrition, Physical Activity, and the Prevention of Cancer: a Global Perspective, rezultat a unui număr mare de studii (aprox. 7000) care au urmărit dieta, activitatea fizică şi greutatea corporală în relaţie cu riscul de cancer, alături de cercetări ale supravieţuitorilor bolii canceroase. Recomandările cuprind: 1. menţinerea greutăţii corporale în limite normale (evitarea acumulării grăsimii, în special a celei abdominale). 2. activitate fizică cel puţin 30 de minute în fiecare zi (îmbunătăţeşte sistemul imunitar). 3. Evitarea băuturilor cu zahar. Limitarea consumului de alimente dense energetic (alimente procesate bogate în zahăr adăugat şi grăsimi şi sărace în fibre).  4. Consumul crescut de legume, fructe, cereale integrale, leguminoase (fasole, linte, năut, soia, mazăre uscată). 5. Limitarea consumului de carne roşie (vită, porc, oaie) şi evitarea cărnii procesate. 6. Limitarea băuturilor alcoolice. 7. Limitarea consumului de alimente cu conţinut ridicat de sare. 8. Evitarea utilizării suplimentelor alimentare.

Chiar şi micile schimbări în dieta şi stilul de viaţă pot determina mari beneficii pentru sănătate. Alte recomandări includ folosirea cărnii drept condiment şi nu ca fel principal, servirea unor mese fără carne de câteva ori pe săptămână, folosirea legumioasele  pentru a înlocui carnea.

Nu există studii suficient de numeroase şi clare care să arate că o dietă vegetariana protejază mai mult împotriva cancerului decât cea bazată pe alimente vegetale cu mici adaosuri de produse de origine animală. Dieta vegetariană trebuie să conţină o gama largă de fructe şi legume, cereale integrale şi proteine vegetale care înlocuiesc carnea (leguminoase, tofu), ouă, cantităţi mici de brânză degresată sau peşte.

http://preventcancer.aicr.org/site/DocServer/Nov2007_Nutrition_and_Cancer_Survivor_FINAL.pdf?docID=1566

În februarie 2015 American Cancer Society (ACS) făcea următoarea recomandare şi publica informaţii despre  “dieta prudentă”, pentru pacienţii cu afecţiuni oncologice, bazată pe alimente de origine vegetală, bogată în fructe, legume şi cereale intregrale, cu cantităţi reduse de carne roşie şi carne procesată, cereale rafinate şi zahăr,  limitarea consumului de alimente dense energetic cu conţinut mare de zahăr şi grăsimi, limitarea aportului de sare, evitarea consumului alimentelor conservate în sare, limitarea consumului de alimente procesate (Practical clinical interventions for diet, physical activity, and weight control in cancer survivors).

Este dieta care protejează şi împotriva altor boli cronice, fiind total diferită de cea standard, bogată în produse de origine animală, dulciuri, alte produse procesate şi grăsimi.

Această recomandare vine în urma ultimelor statistici (2015) publicate de ACS care arată doar mici îmbunătăţiri ale ratei de supravieţuire în cazul bolnavilor de cancer în ultimii 40 de ani urmând tratamentul medical standard (operaţie, radiaţie, chimioterapie). Mai puţin de 10% din totalul formelor de cancer (cancere la copii, leucemii, cancere limfatice) beneficiază de tratamentul medical standard în proporţie mai mare.

Alte două recomandări ale ACS în vederea prelungirii speranţei de viaţă pentru cei diagnosticaţi cu cancer sunt reducerea greutăţii corporale în cazul celor supraponderali şi obezi  şi exerciţiul fizic regulat.  Aceleaşi recomandări ca şi cele ale American Institute for Cancer Research din anul 2007.

De ce se insistă pe aceleaşi categorii de alimente? Pentru că cerealele integrale, legumele, fructele, legumioasele sunt alimente bogate în nutrienţi esenţiali, fitonutrienţi şi fibre care  trebuie să furnizeze carbohidraţii din dieta zilnică. Conţin antioxidanţi (acizi fenolici, flavonoide, tocoferoli), compuşi cu efect hormonal slab (lignani), compuşi care influenţează metabolismul lipidic (fitosteroli) şi acizi graşi nesaturaţi. Toţi aceşti compuşi prin efectele lor biologice reduc riscul şi progresia cancerului cât şi a bolilor cardiovasculare. Legumele şi fructele conţin numerose componente care pot inhiba progresia cancerului (vitamine şi minerale, fitonutrienţi biologic activi şi fibre). În plus, aceste alimente bogate nutriţional nu sunt şi bogate energetic şi induc saţietatea. Se pot consuma în stare crudă sau gătite preferenţial la abur, nu fierte într-o cantitate mare de apă, pentru a păstra nutrienţii solubili în apă şi a creşte absorbţia altora (carotenoidele sunt mai bine absorbite din legumele gătite).

Deci studiile existente până în prezent arată că dieta bazată pe legume, fructe, cereale integrale şi leguminoase, alături de exerciţiu fizic regulat şi menţinerea unei greutăţi corporale normale, pot determina creşterea rezistenţei organismului împotriva cancerului, dar şi a altor afecţiuni foarte răspândite (boli cardiovasculare, diabet de tip 2). Aşa că nu ar trebui să existe controverse în domeniul medical pe acest subiect.