Nutriţia enterală

Există foarte multe situaţii când alimentaţia naturală nu este posibilă şi se apelează la nutriţia enterală care constă în administrarea hranei cu ajutorul unei sonde (sonda nazogastrică, nazoduodenală sau gastrostoma) la nivelul stomacului sau a unui segment al intestinului. 

Formulele enterale au compozitie diferită şi sunt adaptate unei game foarte largi de patologii în care este afectat statusul nutriţional: boli genetice, malformaţii, boli cu afectare neurologică (paralizii, tulburări de deglutiţie, tulburări de comportament), afecţiuni digestive (sindrom de intestin iritabil, sindrom de intestin scurt, pancreatită, atrezii esofagiene sau intestinale), stări hipermetabolice (arsuri, sepsis, traumatisme severe, dupa intervenţii chirurgicale majore), disfuncţii de organ (insuficienţă hepatică, insuficienţă renală), boli neoplazice, anorexie nervoasă, depresie severă. 

Stabilirea planului nutriţional cu ajutorul formulelor speciale (produse farmaceutice nutritive) şi a alimentelor special preparate (alimente măcinate, dizolvate sau suspendate în apă) se realizează în urma evaluării necesarului nutriţional individualizat.

În cazul copiilor cu boli genetice cu afectare a sistemului nervos central pot exista disfuncţii ale tractului gastrointestinal, malnutriţie, tulburări de dezvoltare, intoleranţe alimentare, alergii, constipaţie cronică, tulburări de motilitate intestinală, dezechilibre nutriţionale, anorexie, vomă. În aceste situaţii nutriţia enterala este singura cale pentru a evita malnutriţia.