Nutriţia în prevenţia cancerului. Importanţa legumelor crucifere.

După afecţiunile cardiovasculare, cancerul ocupa locul al doilea în lume în ceea ce priveşte mortalitatea. Se poate diminua riscul de cancer prin nutriţie iar studiile ştiinţifice care demonstrează acest lucru sunt numeroase.

În octombrie 2015 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a dat publicităţii informaţia conform căreia carnea procesată este inclusă în categoria produselor cancerigene. Concluzia asupra legăturii clare între carne şi cancer a venit după studierea a peste 800 de publicaţii privind acest subiect de către 22 de cercetători din 10 ţări. Dar informaţia a fost repede uitata. Ca urmare, reclamele în mass media la carnea procesată continuă iar în multe centre medicale sunt servite în continuare alimente clasificate drept cancerigene. Astfel de practici produc confuzie în rândul oamenilor.

Reclamele la ţigări şi fumatul în spaţii publice au fost interzise nu de mult timp, cu toate că studiile care arată legătura între fumat şi unele forme de cancer datează de foarte mulţi ani. În anul 1939 a apărut primul articol care făcea legătura între tutun şi cancerul pulmonar dar nu i s-a acordat atenţie. În anii ’50 societatea fuma, ţigările erau promovate de către actori şi chiar de către medici, chiar daca exista şi ştiinţa cu studiile care incriminau ţigările, dar accesul la aceste studii nu era nici pe departe atât de facil ca în prezent. În anul 1964, deci dupa 25 de ani şi publicarea a peste 7000 de articole, Surgeon General’s Report publica studiul care arăta corelaţia între cancerul de plămâni şi fumat. A fost nevoie de mulţi ani pentru ca reclamele la ţigări şi fumatul în spaţiile publice să fie interzise. Vor trece şi mai mulţi ani până când se vor lua măsurile necesare în ce priveşte alimentaţia sănătoasă, conform studiilor din domeniul nutriţiei. Până când lucrurile se vor schimba ne rămâne să ne informăm, să devenim responsabili pentru propria sănătate.

Accesul la studiile din domeniul nutriţiei este foarte facil în prezent, astfel că putem lua decizii informate şi de cel puţin trei ori pe zi putem alege sănătatea cu ajutorul lingurii şi a furculiţei.

Importanţa cruciferelor

Vegetalele din familia cruciferelor care includ: conopida, broccoli, varza, varza de Brusseles, kale, bok choy, rucola, macris, nap, mustar, hrean, gulia, wasabi, ridichea, reprezintă una dintre cele mai puternice clase de alimente care luptă împotriva cancerului, studiile arătând că aportul crescut al acestor legume scade riscul de cancer, protejează împotriva patogenilor şi a poluanţilor şi intensifică activitatea enzimelor de la nivelul ficatului implicate în detoxifiere. Toate fructele şi legumele conţin fitonutrienţi de protecţie, însă cruciferele au o compoziţie aparte. Când peretele celulei vegetale este rupt (prin masticaţie, tăiere, zdrobire) are loc o reacţie chimică, se eliberează enzima mirozinaza din membrana celulei vegetale care reacţionează cu un precursor şi formează compuşi numiţi izotiocianaţi care prezintă acţiunile enumerate mai sus.

Până în prezent au fost identificaţi peste 100 de izotiocianaţi cu mecanisme diferite de acţiune, printre care sulforafanul, cu capacitate ridicată de a îndepărta compuşii cancerigeni, prezent în concentraţia cea mai mare în varza de Bruxelles şi broccoli.

Faţă de alte legume, cruciferele sunt mult mai eficiente în diminuarea incidenţei anumitor forme de cancer (de sân, de prostată, colonorectal). Se acordă o atenţie deosebită studierii sulforafanului datorită implicării acestuia în protejarea ADN-ului, prin blocarea acţiunii agenţilor mutageni, inhibarea proliferării celulare şi a progresiei tumorilor benigne către forma malignă şi formarea metastazelor. De asemenea, sulforafanul este capabil să prevină, să înlăture sau să inverseze leziunile preneoplazice şi să acţioneze asupra celulei canceroase ca un agent terapeutic.

Cum creştem concentraţia de sulforafan?

Prin fierberea cruciferelor se pierde o parte din beneficiile izotiocianaţilor pentru că enzima  mirozinaza este distrusă la temperatură mare. Precursorul şi produsul final sunt rezistente la temperatură. Aceste legume se pot consuma în stare crudă sau se gătesc la abur câteva minute pentru a beneficia de o producţie crescută de sulforafan. Dacă se gătesc înainte de a sparge peretele celulei vegetale, enzima mirozinaza este distrusă şi astfel nu se mai poate forma sulforafanul. În aceste condiţii cruciferele rămân alimente sănătoase prin aportul de fibre şi alţi fitonutrienţi dar fără proprietatea anticanceroasă.

Există câteva metode  de a activa mirozinaza în timpul gătirii:

• legumele crucifere nu se prepară imediat după tăiere, ci după 30 de minute. În acest timp are loc reacţia chimică înainte ca mirozinaza să fie distrusă prin gătire, sulforafanul fiind deja format.
• se adaugă câteva bucăţi de crucifere crude sau seminţe de muştar sub formă de pulbere la cele deja gătite şi se amestecă. Cruciferele crude au enzima mirozinaza activă pentru a iniţia reacţia de formare a sulforafanului.
• legumele crucifere congelate nu au capacitatea de a forma sulforafan pentru că înainte de congelare acestea au fost introduse în apă fierbinte câteva secunde, tehnică care distruge enzima. Cruciferele congelate au în compoziţie precursorul care este rezistent la temperatură. Deci, este nevoie doar de prezenţa enzimei mirozinaza care poate să provină din seminţele de muştar sau din alte crucifere în stare proaspătă, care presărate peste cruciferele gătite determină formarea sulforafanului.

Este recomandată cel putin o porţie/zi din aceste legume deosebit de importante în alimentaţie, care sunt de fapt prea puţin consumate şi mai totdeauna gătite necorespunzător pentru a beneficia de proprietăţile lor excepţionale.

Studiile care stau la baza articolului:

1. Ornish et al., “Intensive Lifestyle Changes May Affect the Progression of Prostate Cancer”, Journal of Urology 174, no. 3 (September 2005).
2. Dosz EB, Jeffery EH, “Modifying the processing and handling of frozen broccoli for increased sulforaphane formation”, J Food Sci. 2013;78(9).
3. Ferrarini L, Pellegrini N, Mazzeo T, et al., “Anti-proliferative activity and chemoprotective effects towards DNA oxidative damage of fresh and cooked Brassicaceae”, Br J Nutr. 2012;107(9):1324–32.
4. Ghawi SK, Methven L, Niranjan K., “The potential to intensify sulforaphane formation in cooked broccoli (Brassica oleracea var. italica) using mustard seeds (Sinapis alba)”, Food Chem. 2013;138(2–3).
5. International Agency for Research on Cancer, “IARC Monographs Evaluate Consumption of Red Meat and Processed Meat,” press release, October 26, 2015.
6. Jane V. Higdon et al, “Cruciferous Vegetables and Human Cancer Risk: Epidemiologic Evidence and Mechanistic Basis,” Pharmacological Research 55, no. 3 (March 2007).
7. Lenzi M, Fimognari C, Hrelia P., “Sulforaphane as a promising molecule for fighting cancer”, Cancer Treat Res. 2014;159:207–23.
8. Dinu et al., “Vegetarian, Vegan Diets and Multiple Health Outcomes: A Systematic Review with Meta-Analysis of Observational Studies,” Critical Reviews in Food Science and Nutrition 57, no. 17 (November 2017).
9. J. Orlich et al., “Vegetarian Dietary Patterns and the Risk of Colorectal Cancers,” JAMA Internal Medicine 175, no. 5 (May 2015).
10. Peter Whoriskey, “Hot Dogs, Bacon and Other Processed Meats Cause Cancer, World Health Organization Declares,” The Washington Post, October 26, 2015.
11. Vermeulen M, Klöpping-Ketelaars IW, van den Berg R, Vaes WH, “Bioavailability and kinetics of sulforaphane in humans after consumption of cooked versus raw broccoli”, J Agric Food Chem. 2008;56(22):10505–9.