Hipertensiunea arterială - tratament fără efecte secundare

Hipertensiunea arterială este o problemă de sănătate foarte serioasă având în vedere că cele mai multe decese implică tensiunea arterială crescută ca factor principal. Cele mai multe persoane care suferă un infarct sau un accident vascular cerebral au hipertensiune. De asemenea, foarte mulţi pacienţi cu insuficienţă renală sau insuficienţă cardiacă congestivă au şi hipertensiune, iar tratamentul pentru această afecţiune nu se rezumă la un singur medicament ci se administrează două sau mai multe, de regulă pentru tot restul vieţii.

Premiul Nobel din 1998 pentru medicină a fost acordat unor cercetători care au descris rolul oxidului nitric asupra sistemului cardiovascular. Când există suficient oxid nitric, tensiunea arterială se află în limite normale. Acest lucru apare în condiţiile unui consum crescut de fructe şi legume. Ele sunt bogate în polifenoli şi activează enzima ce produce oxidul nitric. Cum a fost folosită această importantă descoperire? Nicicum… Ca urmare, numărul cazurilor de hipertensiune arterială a crescut şi pentru că această afecţiune stă la baza bolilor cardiovasculare, ele au devenit principala cauză de mortalitate.

Studiul Global Burden of Disease a fost iniţiat în anul 1992 şi este rezultatul colaborării între World Bank şi World Health Organisation. În anul 2010, studiul a concluzionat că la nivel global hipertensiunea arterială este principalul factorul de risc al bolilor. În anul 1990 această afecţiune ocupa locul 4 între factorii de risc, iar acum, la 20 de ani distanţă, a ajuns pe primul loc. Cu siguranţă nu ne îndreptăm în direcţia bună… Între timp, numărul diferitelor clase de substanţe antihipertensive a crescut, fiecare clasă având mai multe medicamente, cu mai multe efecte secundare.

Hipertensiune

Există numeroase studii care arată influenţa nutriţiei asupra tensiunii arteriale, rezultând reducerea substanţială a riscului cardiovascular într-un timp scurt. Sunt multe date epidemiologice în acest sens, dar e bine să ne uităm la studiile randomizate controlate care arată relaţia dintre proteina animală şi hipertensiune şi proteina vegetală şi scăderea tensiunii.

Când e vorba despre hipertensiune, toate studiile sunt clare: o dietă clasică cu o cantitate mare de proteină animală duce la creşterea tensiunii arteriale! E nevoie ca tot mai mulţi specialişti să aibă acces la aceste studii şi să aleagă cea mai bună terapie pentru pacienţii lor.

Ca pacienţi, trebuie să fiţi informaţi atât despre administrarea medicamentelor antihipertensive (şi implicit a altor câteva pentru a înlătura efectele adverse ale acestora) cât şi despre schimbarea modului de alimentaţie. Dieta corectă, pe lângă normalizarea tensiunii arteriale, va reduce riscul apariţiei pentru multe alte afecţiuni cronice (diabet zaharat tip 2, obezitate, boli cardiovasculare, diferite forme de cancer etc.).

Studii ştiinţifice care stau la baza articolului:

1. “High Blood Pressure Facts,” Centers for Disease Control and Prevention, last modified November 30, 2016, cdc.gov/bloodpressure/facts.htm.
2. ​B. J. Pettersen et al., “Vegetarian Diets and Blood Pressure Among White Subjects: Results from the Adventist Health Study-2 (AHS-2),” Public Health Nutrition 15, no. 10 (October 2012): 1909–16.
3. ​G. Fraser et al., “Vegetarian Diets and Cardiovascular Risk Factors in Black Members of the Adventist Health Study-2,” Public Health Nutrition 18, no. 3 (February 2015): 537–45.
4. ​J. McDougall et al., “Effects of 7 Days on an Ad Libitum Low-Fat Vegan Diet: The McDougall Program Cohort,” Nutrition Journal 13 (October 2014): 99.
5. ​M. H. Forouzanfar et al., “Global, Regional, and National Comparative Risk Assessment of 79 Behavioural, Environmental and Occupational, and Metabolic Risks or Clusters of Risks, 1990–2015: A Systematic Analysis for the Global Burden of Disease Study 2015,” The Lancet 388, no. 10053 (October 2016): 1659–1724.
6. ​P. N. Appleby, G. K. Davey, and T. J. Key, “Hypertension and Blood Pressure Among Meat Eaters, Fish Eaters, Vegetarians and Vegans in EPIC-Oxford,” Public Health Nutrition 5, no. 5 (October 2002): 645–54.
7. He, J., Gu, D., Wu, X., Chen, J., Duan, X., & Whelton, P. K. (2005). Effect of soybean protein on blood pressure: A randomized, controlled trial. Ann Intern Med, 143(1), 1–9.
8. John, J. H., Ziebland, S., Yudkin, P., Roe, L. S., Neil, H. A., & OFAVS Group. (2002). Effects of fruitand vegetable consumption on plasma antioxidant concentrations and blood pressure: a randomised controlled trial. Lancet, 359(9322), 1969–1974.
9. Lin, P.-H., Miwa, S., Li, Y., Wang, Y., Levy, E., Lastor, K., & Champagne, C. (2010). Influencing dietary protein sources in the PREMIER trial population. J Am Diet Assoc, 110, 291–295.
10. Margetts, B. M., Beilin, L. J., Vandongen, R., & Armstrong, B. K. (1986). Vegetarian diet in mild hypertension: A randomised controlled trial. Br Med J (Clin Res Ed), 293(6560), 1468–1471.
11. Rouse, I. L., Beilin, L. J., Armstrong, B. K., & Vandongen, R. (1983). Blood-pressure-lowering effect of a vegetarian diet: Controlled trial in normotensive subjects. Lancet, 1(8314-5), 5–10.
12. Wang, Y. F., Yancy, W. S., Yu, D., Champagne, C., Appel, L. J., & Lin, P. H. (2008). The relationship between dietary protein intake and blood pressure: Results from the PREMIER study. J Hum Hypertens, 22(11), 745–754.