Obezitatea - Adevăraţii Suspecţi

2018-04-24 17:34:50

Prima Pagina > Articole > Obezitatea - Adevăraţii Suspecţi

OBEZITATEA – ADEVĂRAŢII SUSPECŢI

(PARADOXUL ARDERII CALORIILOR)

 

Cei mai mulţi specialişti în sănătate publică cred că stilul de viaţă sedentar este principalul vinovat pentru pandemia obezităţii din zilele noastre. Teoria conform căreia stramoşii noştri consumau mult mai multă energie decât oamenii zilelor noastre este acceptată fără prea multe dovezi experimentale.

Consumul de energie are o limită maximă

Articolul “The Exercise Paradox”, apărut în publicaţia “Scientific American” în februarie 2017, arată că activitatea fizică controlează foarte puţin greutatea corpului. Studiul a fost publicat în anul 2012 în jurnalul ştiinţific “PLOS-ONE” şi este rezultatul cercetării desfăşurate pe un număr mic de participanţi dintr-o comunitate restrânsă, folosind tehnica de referinţă pentru determinarea consumului de energie şi a ratei metabolice a celor studiaţi (“doubly labeled water”). Rezultatul este surprinzător: oamenii “ard”acelaşi număr de calorii indiferent de nivelul de activitate fizică.

Specia umană precum şi alte specii au dezvoltat strategii pentru menţinerea constantă a consumului de energie ca mecanism de adaptare, aşa că principalii suspecţi ai pandemiei obezităţii rămân cantitatea şi calitatea alimentelor consumate, nu lipsa activităţii fizice. Aceste lucruri nu constituie o noutate pentru cercetători care ştiu din proprie experienţă şi din numeroase date existente că exerciţiul fizic pentru scăderea în greutate nu este eficient.

Cercetarea s-a desfăşurat pe 30 de indivizi din Tanzania, tribul Hadza, printre ultimii vânători-culegători existenţi în prezent, care au o activitate fizică considerabilă. Efortul acestora pentru procurarea hranei este foarte mare, nu au la dispoziţie vehicule, nici medicina modernă, dar nu au nici boli cardiovasculare sau obezitate, fiind în perfectă stare de sănătate şi la 80 de ani.

Cum este economisită energia?

Organismul se adaptează la nivelul crescut de mişcare şi menţine consumul de energie sub control, scăzând-o pe cea alocată pentru alte activităţi fiziologice. Acest fenomen este pus pe seama evoluţiei speciei umane, ca un mecanism de supravieţuire, pentru că sursa de hrană nu era disponibilă tot timpul. Adaptarea organismului la un consum limitat de energie indiferent de nivelul activităţii fizice, nu ne ajută în prezent când sursa de hrană este pretutindeni, fiind în cea mai mare parte bogată caloric, procesată, nesănătoasă.

Experimentele de laborator pe diferite specii de animale au arătat că o creştere a activităţii fizice nu are ca rezultat creşterea consumului de energie ci diminuarea unor procese metabolice, modificarea (scăderea) ciclurilor ovulatorii sau o scădere a refacerii ţesuturilor. Această compensare metabolică prin apariţia unor modificări fiziologice are loc ca urmare a stresului la care este supus organismul.

Cum sunt “arse” caloriile?

Studiul schimbă imaginea creată în legatură cu principala cauză a obezităţii în ţările dezvoltate (stilul de viaţă sedentar) şi arată că nivelul de activitate fizică nu creşte liniar cu consumul de energie.

Din anul 1990 de când a apărut această nouă metodă de testare a consumului de energie, au fost analizate datele a numeroase studii din întreaga lume, care au arătat că populaţia din ţările dezvoltate “arde” aceeaşi cantitate de energie ca şi cea din ţările mai puţin dezvoltate unde se prestează mai multă activitate fizică. Dar mai important, energia consumată de cei cu activitate intensă este asemănătoare cu a celor cu activitate moderată.

Exerciţiul fizic – foarte bun pentru sănătate

Exerciţiul fizic are multiple beneficii: îmbunătăţeşte sănătatea inimii, a oaselor, a sistemului imunitar, a funcţionării creierului, scade tensiunea arterială şi trigliceridele, diminuează riscul diabetului zaharat tip 2 micşorează stresul, echilibrează neurotransmiţătorii şi implicit îmbunătăţeşte dispoziţia şi calitatatea somnului, ajută la menţinerea unei greutăţi constante atunci când este însoţit de o dietă corespunzătoare. Dar nu rezolvă problema obezităţii! Dieta şi exerciţiul fizic sunt două instrumente diferite: exerciţiul fizic pentru o bună stare de sănătate iar dieta pentru o greutate optimă!

Focusarea pe caloriile care trebuie consumate prin mişcare este o metodă nepotrivită şi chiar periculoasă care determină ignorarea aportului de calorii. Faceţi abstracţie de exerciţiul fizic în efortul de a scădea în greutate! Gândiţi-vă că exerciţiul fizic determină o bună stare de sănătate şi nu în primul rând pierderea kilogramelor în exces!

Exerciţiul fizic – contează puţin pentru consumul zilnic de energie

Organismul uman consumă cea mai mare parte din energia zilnică (60-80%) pe activităţi pe care nu le vedem (respiraţie, digestie, circulaţia sângelui, funcţionarea sistemului imunitar, reproducător etc.). Activitatea fizică contează puţin în scăderea greutăţii corpului: 10-30% din totalul consumului de energie, dependent de individ (nu vorbim despre sportivii de performanţă, la care mişcarea este preocuparea de bază).

Avem foarte puţin control asupra metabolismului bazal (60-80% din totalul consumului de energie) iar pentru digestia alimentelor consumul este mic (10%). Astfel că nu trebuie să fie surprinzător faptul că exerciţiul fizic nu modifică substanţial greutatea corpului.

Deficitul caloric creat prin mişcare

Este greu să creezi un deficit caloric important prin mişcare. Dacă forţăm organismul putem creşte consumul de energie, cel puţin pe termen scurt. Dar scăderea în greutate este mai mult decât modelul matematic “calories in = calories out”, care nu poate fi aplicat complexităţii organismului uman.

Echilibrul energetic uman este un sistem dinamic şi adaptabil, astfel că atunci când se modifică un element (se scade numărul de calorii sau se creşte nivelul activităţii fizice) este declanşată o cascadă de modificări în organism. Astfel se explică de ce efortul fizic fără o dietă corespunzătoare nu poate rezolva problema excesului de greutate. Exerciţiul intens pentru a “arde” cele 300 de calorii din felia de tort, nu funcţionează!

Exerciţiile fizice pot sabota scăderea în greutate

Apare aşa numitul “comportament compensator”: estimând greşit numărul de calorii arse în urma activităţii fizice, mâncăm ceva bogat caloric pentru că “ne-am antrenat”, ne odihnim după antrenament pentru că suntem obosiţi, mâncăm mai mult pentru că pofta de mâncare creşte etc.

Ce funcţionează în procesul de scădere în greutate?

Ştiinţa arată că sunt importante atât cantitatea cât şi calitatea alimentelor.

Diferenţa incidenţei obezităţii între populaţia din Tanzania şi oricare alta din ţările dezvoltate rezultă din diferenţa aportului de energie, nu a consumului acesteia prin mişcare.

O viaţă activă nu poate proteja împotriva obezităţii cât timp alimentaţia cu produse procesate, cu conţinut caloric mare dar sărace nutritiv, reprezintă un obicei majoritar.

 

Studiile care stau la baza articolului:

  1. http://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0040503
  2. http://www.cell.com/current-biology/fulltext/S0960-9822(15)01577-8
  3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/22681398
  4. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/10593526?dopt=Abstract
  5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4035446/
  6. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2639700/
  7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/23637685
  8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25323965
  9. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16358397
  10. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/oby.21538
  11. http://www.cell.com/current-biology/fulltext/S0960-9822(15)01557-2