Ghiduri alimentare

2018-02-21 08:26:29

Prima Pagina > Articole > Ghiduri alimentare

Cele mai recente ghiduri alimentare creează confuzie

 

Studiile ştiinţifice din domeniul nutriţiei există, indiferent că le cunoaştem sau nu. E nevoie de acces la aceste informaţii, de claritate în modul de transmitere a lor, de necesitatea transpunerii într-o formă simplă a noţiunilor, astfel încât fiecare persoană să poată înţelege regulile de bază din acest domeniu, pentru că ţinând cont de acestea vom putem face diferenţa între sănătate şi boală. Atenţie la ceea ce citiţi pentru a şti cum să vă protejaţi de informaţiile greşite şi de alegerile alimentare dăunătoare!

Alimentaţia este singurul lucru pe care putem să-l controlam în proporţie de 100%. Nu ne putem modifica structura genetică, nu putem alege ce aer să respirăm, dar putem avea control absolut asupra modului de alimentaţie. Condiţia obligatorie este să ne informăm şi astfel vom afla că alimentaţia nepotrivită este principala cauză de mortalitate în lumea modernă, provocând obezitate, boli cardiovasculare, diferite forme de cancer, diabet zaharat, artrită, boli digestive.

Necesitatea accesului la informaţie

E nevoie de respectarea unor reguli pentru a deveni un consumator instruit  în domeniul informaţiilor despre nutriţie şi sănătate, informaţii foarte numeroase în prezent.

Mult mai simplu ar fi ca  informarea să vină din partea comunităţii medicale care are acces, poate urmări publicaţiile de specialitate şi poate ghida populaţia către o alimentaţie sănătoasă. Vorbim de accesul la studiile ştiinţifice independente, nefinanţate de diferite industrii (farmaceutică sau alimentară), cu scopul de a-şi promova propriile produse. Suntem din ce în ce mai graşi şi mai bolnavi. Am devenit aşa nu numai din cauza consumului de alimente improprii ci şi a informaţiilor greşite.

Un consumator obişnuit nu are neapărat un background ştiinţific pentru a evalua şi interpreta un studiu sau nu are acces la un studiu original în întregime (ci doar la un rezumat). Dar poate să-şi pună întrebări astfel încât să facă distincţie între ştiinţa adevărată şi “poveştile” create din diferite interese şi să se informeze urmărind ce se publică în domeniul nutriţiei de către una din următoarele organizaţii:

  • Kaiser Permanente – una din cele mai mari organizaţii pentru menţinerea sănătăţii, care recomandă medicilor să accentueze importanţa alimentaţiei bazată pe alimente vegetale integrale către pacienţi;
  • Cochrane Collaboration – organizaţie independentă non-profit formată din mai mult de 28 000 de voluntari din mai multe ţări ce studiază publicaţiile medicale din întreaga lume din sfera intervenţiilor asupra stării de sănătate şi publică evaluări asupra acestor studii;
  • World Cancer Research Fund, American Institute of Cancer Research şi World Health Organisation – în urma cercetării legăturii între dietă şi diferite afecţiuni, au emis raportul “Food, Nutrition, Physical Activity and the Prevention of Cancer: A Global Perspective”, experţii recomandând ca dieta să fie formată în principal din alimente de origine vegetală;
  • Academy of Nutrition and Dietetics;
  • National Research Council, American Heart Association, American Institute for Cancer Research – accentuează importanţa diminuării proteinei animale şi creşterea consumului de fructe şi legume;
  • Harvard School of Public Health – prin numeroase articole arată legătura dintre proteinele animale şi grăsimi cu diferite afecţiuni.

Dacă informaţiile acestor organizaţii nu sunt suficiente, poate că e bine să studiaţi ce Albert Einstein spunea despre nutriţie cu mai bine de 80 de ani în urmă:  “Nimic altceva nu va fi în beneficiul sănătăţii umane şi a creşterii şanselor existenţei vieţii pe Pământ la fel de mult ca evoluţia către o dietă vegetariană”.

Confuzia creată în rândul oamenilor

În anul 2015 U.S. Department of Agriculture (USDA) şi U.S. Department of Health and Human Services (HHS) au emis cele mai recente ghiduri nutriţionale care determină modul în care este produsă mâncarea, este cumpărată şi consumată la nivel mondial.

Pentru că informaţiile furnizate sunt dificil de înţeles, contradictorii, confuze iar unele chiar eronate, Physicians Committee for Responsible Medicine (PCRM), organizaţie non-profit, a acţionat în judecată USDA pentru modul de transmitere a informaţiilor către public. În cazul alimentelor sănătoase pe care oamenii ar trebui să le consume în cantitate mai mare, reglementările sunt clare. Este încurajat consumul crescut de fructe, legume, cereale integrale, astfel că ştim ce trebuie să avem în farfurie. În schimb, în cazul alimentelor pe care oamenii trebuie să le consume în cantitate mai mică (carne, lactate, ouă, produse procesate), sunt enumeraţi termeni din biochimie şi nu denumirile alimentelor propriu-zise. Astfel, recomandările sunt de limitare a colesterolului, grăsimilor saturate, proteinelor, sodiului, zahărului. Nu toată lumea ştie că proteinele, colesterolul, grăsimile saturate sunt sinonime cu carnea, lactatele, ouăle.

Confuzia în privinţa proteinelor

Recomandarea de reducere a cantităţii de proteine va afecta şi leguminoasele,  care sunt alimente cu continut mare în proteine, benefice pentru sănătate. Leguminoasele sunt clasificate ca sursă de proteine de către ghidurile alimentare, dar reprezintă şi o sursă importantă de fibre şi fitonutrienţi, acestea neexistând în alimentele de origine animală. Cercetările care arată legătura între proteine şi cancer, boli cardiovasculare, osteoporoza şi diabet de tip 2, se referă exclusiv la alimentele de origine animală.

Există un paradox al proteinelor. Unii oameni le consumă pentru a slăbi, alţii pentru a câştiga în greutate. Există şi părerea că proteinele te fac mai sănătos şi cresc speranţa de viaţă. Cei mai mulţi cred că ele dau energie. De fapt, cunoştinţe minime de biochimie şi fiziologie arată că energia vine de la carbohidraţi şi grăsimi.

Pe măsură ce creşte conţinutul de proteine din dietă şi scade conţinutul în fibre (dieta bazată pe proteine animale), greutatea creşte. Studiile arata cum carnea de pui se asociază cu creşterea în greutate. Carnea este un aliment bogat caloric. O cantitate mică conţine multe calorii şi fiind lipsită de fibre alimentare, avem tendinaţa de a consuma o cantitate mare din acest aliment pentru a ne sătura.

Confuzia în privinţa carbohidraţilor

Există o diferenţă enormă între carbohidraţi complecşi şi carbohidraţi simpli, între cereale integrale (ovăz) şi cereale expandate intens procesate, îndulcite şi preparate din făină rafinată, între cartofi copţi şi cartofi prăjiţi (care conţin mai mult de 40% din calorii din grăsimi). Sunt incriminaţi carbohidraţii, dar prăjiturile conţin grăsimi între 40-50% din totalul caloriilor. Pizza şi gogoşile la care ne gândim că sunt carbohidraţi de fapt conţin mai multe calorii din grăsimi decât din carbohidraţi.

Ce nu se menţionează despre lactate?

Nu se spune nimic despre potenţialul maxim al proteinei din lapte de a induce alergii alimentare şi boli autoimune. Despre inducerea osteoporozei şi a calculilor renali ca urmare a încărcării acide a organismului. Despre intoleranţa la lactoză care afectează mai mult de jumătate din populaţie. Despre conţinutul mare (50% din calorii) în grăsimi saturate în cazul laptelui integral. Despre conţinutul mare în colesterol, factor de risc cardiovascular.

Ce se omite în privinţa consumului de peşte?

Consumul de peşte este promovat datorită conţinutului în acizi graşi esenţiali. Adevarul este că doar în plante există aceşti acizi graşi, în algele cu care se hrănesc peştii. Dacă sunt crescuţi în ferme unde hrana lor nu este constituită din alge, grăsimea din peşte nu conţine acizi graşi esentiali.

Conţinutul în metil mercur din organismul unei persoane provine în proporţie de 90% din peşte. Mercurul este un metal greu care efectează în principal creierul, iar pentru copii riscul este extrem de crescut.

Ce recomandări au fost eliminate din cele mai recente ghiduri alimentare?

Masiva afectare a mediului înconjurător. Recomandările anterioare sugerau adoptarea unei diete care să protejeze mediul înconjurător prin diminuarea consumului de carne. Creşterea intensivă a animalelor este responsabilă de producerea a mai mult de 51% gaze de seră şi de afectarea ireversibilă a mediului înconjurător.

Ce omit reglementările ghidurilor alimentare în privinţa uleiurilor vegetale?

Nu se menţionează riscul apariţiei obezităţii în condiţiile consumului celei mai bogate surse de calorii, precum şi existenţa potenţialului proinflamator al uleiurilor vegetale. Se precizează însă necesitatea înlocuirii alimentelor bogate în grăsimi saturate (de origine animală) cu cele care conţin grăsimi polinesaturate şi mononesaturate (de origine vegetală şi peşte). Nu ar fi mai simplu şi mai inteligibil să specifice ce alimente să consumăm mai exact şi de care să ne ferim?

Ce recomandări sunt în privinţa colesterolului?

Studiile independente de-a lungul anilor au arătat legătura între nivelul crescut de colesterol şi obezitate, boli cardiovasculare, diabet zaharat tip 2, inflamaţii cronice.

Recomandarea ghidurilor alimentare în privinţa colesterolului este cea a unui consum cât mai mic posibil, acest lucru realizându-se prin creşterea aportului de alimente vegetale şi scăderea celor de origine animală. Ce nu se menţionează este faptul că numai alimentele de origine animală conţin colesterol.

Ce subliniază totuşi ghidurile alimentare?

Se atrage atenţia asupra diminuării riscului cardiovascular, a obezităţii, a diabetului zaharat de tip 2, precum şi a anumitor tipuri de cancer, în condiţiile scăderii aportului de carne şi carne procesată.

Dar American Cancer Society atrage atenţia asupra unei “scăpări” a noilor reglementări şi anume recomandarea de a reduce consumul de alimente care provoacă cancerul, conform numeroaselor studii existente.

Lucrurile pe care le citiţi pot fi diferite de ceea ce credeţi şi poate că nu e ceea ce vă place să auziţi. Dar nu înseamnă că ele nu există!

Nu poţi rezolva probleme de sănătate cu un remediu nou apărut, iar biotehnologia nu va rezolva boala şi suferinţa. Pot aduce ameliorare în cel mai bun caz. Sănătatea este un proces natural. Alimentaţia, stilul de viaţă, medicamentele pe care le consumaţi, au un rol major în determinarea calităţii vieţii şi a duratei acesteia.

Adevărul este încăpăţânat. Nu vrea să plece, nu se schimbă. Se schimbă însă oamenii care spun adevărul.

 

Studii care stau la baza articolului:

Astrup, A., Dyerberg, J., Elwood, P., Hermansen, K., Hu, F. B. (2011). The role of reducing intakes of saturated fat in the prevention of cardiovascular disease: Where does the evidence stand in 2010?  Am J Clin Nutr, 93(4), 684–688.

 

Aune, D., Ursin, G., & Veierød, M. B. (2009). Meat consumption and the risk of type 2 diabetes: A systematic review and meta-analysis of cohort studies. Diabetologia, 52(11), 2277–2287.

 

Bazzano, L. A., He, J., Ogden, L. G., Loria, C., Vupputuri, S. (2001). Legume consumption and risk of coronary heart disease in US men and women: NHANES I Epidemiologic Follow-up Study. Arch Intern Med, 161(21), 2573–2578.

 

Bray, G. A., Smith, S. R., de Jonge, L., Xie, H., Rood, J., Martin, C. K.(2012). Effect of dietary protein content on weight gain, energy expenditure, and body composition during overeating: A randomized controlled trial. JAMA, 307(1), 47–55.

 

Chen, M., Pan, A., Malik, V. S., & Hu, F. B. (2012). Effects of dairy intake on body weight and fat: A meta-analysis of randomized controlled trials. Am J Clin Nutr, 96(4), 735–747.

 

Craig, W. J., Mangels, A. R., & Association, A. D. (2009). Position of the American Dietetic Association: Vegetarian diets. J Am Diet Assoc, 109(7), 1266–1282.

 

Foster, G. D., Wyatt, H. R., Hill, J. O., McGuckin, B. G., Brill, C. (2003). A randomized trial of a low-carbohydrate diet for obesity. N Engl J Med, 348(21), 2082–2090.

 

González, C. A. (2006a). The European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition (EPIC). Public Health Nutr, 9(1A), 124–126.

 

González, C. A. (2006b). Nutrition and cancer: The current epidemiological evidence. Br J Nutr, 96(1 Suppl), S42–S45.

 

Krebs, J. D., Elley, C. R., Parry-Strong, A., Lunt, H., Drury, P. L., Bell, D.(2012). The Diabetes Excess Weight Loss (DEWL) Trial: A randomised controlled trial of high-protein versus high-carbohydrate diets over 2 years in type 2 diabetes. Diabetologia, 55(4), 905–914.

 

Mozaffarian, D., & Rimm, E. B. (2006). Fish intake, contaminants, and human health: evaluating the risks and the benefits. JAMA, 296(15), 1885–1899.

 

Mozaffarian, D., Micha, R., & Wallace, S. (2010). Effects on coronary heart disease of increasing polyunsaturated fat in place of saturated fat: A systematic review and meta-analysis of randomized controlled trials. PLoS Med, 7(3), e1000252.

 

Spencer, E. A., Appleby, P. N., Davey, G. K., & Key, T. J. (2003). Diet and body mass index in 38000EPIC-Oxford meat-eaters, fish-eaters, vegetarians and vegans. Int J Obes Relat Metab Disord, 27(6), 728–734.

 

Vergnaud, A. C., Norat, T., Romaguera, D., Mouw, T., May,(2010). Meat consumption and prospective  weight change in participants of the EPIC-PANACEA study. Am J Clin Nutr, 92(2), 398–407.

 

Vergnaud, A. C., Romaguera, D., Peeters, P. H., van Gils, C. H., Chan, (2013). Adherence to the World Cancer Research Fund/American Institute for Cancer Research guidelines and risk of death in Europe: Results from the European Prospective Investigation into Nutrition and Cancer cohort study 1,4. Am J Clin Nutr, 97(5), 1107–1120.

 

World Cancer Research Fund/American Insitute for Cancer Research. (2007). Food, nutrition, physical activity, and the prevention of cancer: A global perspective. Washington, DC: AICR.

 

https://health.gov/dietaryguidelines/2015/guidelines/

 

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/28450127